O rețea privată virtuală (din engleză de la virtual private network, prescurtat VPN) este o tehnologie de comunicații computerizata sigura, folosita de obicei în cadrul unei companii, organizații sau al mai multor companii, dar bazata pe o rețea publică și de aceea nu foarte sigură. Tehnologia VPN este concepută tocmai pentru a crea într-o rețea publică o subrețea de confidențialitate aproape la fel de înaltă ca într-o rețea privată adevărată la care sunt legați numai utilizatori autorizați. În mod intenționat această subrețea, denumită totuși “rețea VPN“, nu poate comunica cu celelalte sisteme sau utilizatori ai rețelei publice de bază. Utilizatorii unei rețele VPN pot căpăta astfel impresia că sunt conectați la o rețea privată dedicată, independentă, cu toate avantajele pentru securitate, rețea care în realitate este doar virtuală, ea de fapt fiind o subrețea înglobată fizic în rețeaua de bază.
Expresia virtual private network mai poate fi tradusă și prin „rețea aproape privată”, traducere care și ea corespunde bine cu definiția de mai sus.
Mesajele din traficul de tip VPN pot fi transmise prin intermediul infrastructurii unei rețele publice de date (ex: Internet) folosind protocoalele standard, sau prin intermediul unei rețele private a furnizorului de servicii Internet (ISP), pusă la dispoziție publicului.
Aceste tipuri de conexiuni oferă o alternativă cu cost redus, în comparație cu rețelele dedicate de tip WAN private, oferind posibilitatea de conectare a comutatoarelor de telecomunicații la rețeaua internă a unei companii prin cablu, xDSL, sau dial-up. Conexiunile VPN sunt ușor de implementat peste infrastructurile publice existente, și oferă o alternativă în comparație cu rețelele dedicate private cum ar fi cele de tip Frame Relay sau ATM, care în general sunt mai scumpe.
Rețelele VPN oferă mai multe avantaje: prețuri redus pentru implementare / funcționare / administrare / întreținere, securitate informațională sporită (aproape ca la rețelele private propriu-zise, tradiționale), scalabilitate, acces simplificat și, în sfârșit, compatibilitate cu rețelele publice de mare viteză.
Tehnologii Proxi server
Un server proxy (din limba engleză Proxy -. “Reprezentant autorizat”) – Serviciu (set de programe) în rețele de calculatoare, permite clienților să solicitări indirect la alte servicii de rețea. În primul rând, clientul se conectează la un server proxy și solicită o resursă (de exemplu, e-mail), situat pe un alt server. Apoi, server proxy, fie se conectează la serverul specificat și obține resurse de la ea, sau returnează resursă din propria cache (în cazul proxy are propriul cache). În unele cazuri, cererea clientului sau răspunsul server-ului poate fi proxy modificat pentru anumite scopuri. De asemenea, server proxy vă permite de a proteja un computer client la unele atacuri de rețea și ajută la menținerea anonimatul clientului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu